Viitorul omenirii: Perspective pentru următorii 5 ani

•

gotic

L-am intrebat pe chatGPT (astazi 2 Martie 2025): „Care ar putea fi cel mai probabil viitor apropiat al omenirii tinand cont de istoria noastra de pana acum? Doresc o analiza generala pentru urmatorii 5 ani iar aceasta ar trebui sa urmareasca tendintele actuale (fara eventuale speculatii) „.

Reasoning: Voi realiza o analiză generală a viitorului apropiat al omenirii pentru următorii 5 ani, bazându-mă pe tendințele actuale din tehnologie, politică, climă, economie și societate. Voi lua în considerare surse de încredere și voi structura analiza astfel încât să ofere o imagine clară a direcției în care se îndreaptă lumea. Îți voi comunica rezultatele în curând.

P.S. a durat cam 17 minute sa adune datele.

_______________________________________________________________________________

În următorii cinci ani, pe fondul tendințelor actuale, ne așteptăm la evoluții semnificative în tehnologie, politică, mediu, economie și societate. Progresele rapide în știință și digitalizare vor remodela industrii și stiluri de viață, în timp ce guvernele și societățile vor trebui să gestioneze provocările geopolitice, climatice și demografice. Analiza de mai jos abordează fiecare aspect major în parte, bazându-se pe date și prognoze credibile.

Tehnologie

Politică și geopolitică

  • Schimbări în ordinea mondială (multipolaritate): Lumea se îndreaptă spre o structură geopolitică multipolară. „Global South” – un grup tot mai unit de țări în curs de dezvoltare condus informal de puteri emergente precum China și India – își afirmă tot mai mult influența pe scena globală (The geopolitical future that has already happened | Ninety One | United States). În paralel, tensiunile dintre SUA și China configurează rivalitatea centrală a epocii, cu competiții tehnologice și economice care duc la reconfigurarea lanțurilor de aprovizionare și a structurilor economice tradiționale. Puterile occidentale nu mai dețin monopolul deciziilor globale, iar forumurile internaționale reflectă acest lucru prin negocieri tot mai complexe între blocuri de țări cu interese diferite.
  • Conflicte actuale și potențiale: Conflictul din Ucraina (început în 2022) a reașezat prioritățile de securitate în Europa și a declanșat cea mai mare consolidare a apărării de la sfârșitul Războiului Rece. Țările europene sporesc cheltuielile militare – se estimează că până în 2028 cheltuielile de apărare ale Europei vor fi cu 100 miliarde € peste nivelurile de dinaintea invaziei (The geopolitical future that has already happened | Ninety One | United States), iar la nivel global, cheltuielile militare (în afara Europei) ar putea crește cu încă 200 miliarde $ în următorii 5 ani față de estimările anterioare (The geopolitical future that has already happened | Ninety One | United States). NATO s-a întărit (toți aliații europeni țintesc acum 2% din PIB pentru Apărare (The geopolitical future that has already happened | Ninety One | United States)), iar țări ca Finlanda și Suedia au aderat la alianță, reflectând îngrijorarea față de amenințarea rusă. Pe de altă parte, zona Asia-Pacific rămâne un potențial focar de conflict – Taiwan este un punct sensibil, unde manevrele militare chineze și sprijinul occidental creează tensiuni ce ar putea escalada. De asemenea, Orientul Mijlociu continuă să fie volatil (confruntări periodice în regiunea Golfului și instabilitate în zone precum Israel-Gaza).
  • Evoluția alianțelor internaționale: Alianțele globale se realiniază dinamic. Blocul occidental (SUA, UE, aliații NATO) a demonstrat unitate în fața agresiunii Rusiei în Ucraina, dar în același timp se confruntă cu ascensiunea unor coaliții alternative. De exemplu, grupul BRICS (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud) s-a extins semnificativ – la summitul din 2023 a invitat șase noi țări (printre care Arabia Saudită, Iran, Egipt, Emiratele Arabe Unite) să devină membre (BRICS: Here’s what to know about the international bloc | World Economic Forum). Acest lucru arată dorința multor economii emergente de a avea opțiuni alternative la instituțiile dominate de Occident (What’s Driving a Bigger BRICS and What Does it Mean for the U.S.?). Totodată, parteneriate precum QUAD (SUA, India, Japonia, Australia) și AUKUS (alianța SUA-UK-Australia) s-au consolidat pentru a contrabalansa influența chineză în Indo-Pacific. În ansamblu, ne putem aștepta la o lume mai fragmentată în blocuri de alianțe: pe de o parte democrațiile liberale strânse în jurul SUA și UE, pe de alta grupări ale puterilor revizioniste sau în curs de dezvoltare, cu interese proprii. Diplomația va fi pusă la încercare pentru a preveni izbucnirea unor noi conflicte majore și pentru a gestiona crize transnaționale (precum cele climatice sau de securitate energetică) într-un mediu geopolitic tot mai complex.

Climă și mediu

  • Încălzirea globală și efectele sale: Schimbările climatice se manifestă deja vizibil și se vor accentua în următorii ani. Anul 2023 a fost confirmat drept cel mai călduros an înregistrat, cu o abatere de ~1,45°C peste nivelurile preindustriale (Climate change indicators reached record levels in 2023: WMO). Fenomenele meteo extreme – valuri de căldură fără precedent, secete severe, incendii de vegetație, inundații devastatoare – au devenit mai frecvente și intense pe tot globul, costurile umane și economice asociate acestor dezastre crescând exponențial. O analiză ONU avertizează că este aproximativ o șansă de 50% ca într-unul din anii următori temperatura medie globală să depășească temporar pragul de +1,5°C peste era preindustrială (WMO update: 50:50 chance of global temperature temporarily reaching 1.5°C threshold in next five years), ceea ce subliniază urgența acțiunilor climatice. Depășirea consistentă a acestui prag ar aduce impacturi ireversibile: de exemplu, pierderea accelerată a recifelor de corali, topirea ghețarilor montani cu afectarea resurselor de apă și intensificarea insecurității alimentare prin șocuri asupra producției agricole (Top Findings from the IPCC Climate Change Report 2023 | World Resources Institute) (Top Findings from the IPCC Climate Change Report 2023 | World Resources Institute).
  • Măsuri de sustenabilitate și adaptare: Comunitatea internațională și numeroase guverne iau măsuri pentru a atenua schimbările climatice și a se adapta la ele, deși eforturile actuale încă nu ating nivelul necesar. La summitul COP28 din 2023, țările au convenit obiectivul triplicării capacității globale de energie regenerabilă până în 2030 (Renewable energy growth must accelerate to reach 2030 goal – IEA | Reuters). În prezent, investițiile pun lumea pe traiectoria unui salt de ~2,5 ori a capacității până în 2030 (atingând ~7300 GW energie verde instalată), ceea ce ar lăsa însă un deficit de ~3700 GW față de ținta asumată (Renewable energy growth must accelerate to reach 2030 goal – IEA | Reuters). Principalul obstacol îl reprezintă finanțarea și implementarea proiectelor verzi în economiile emergente, unde este nevoie de sprijin internațional substanțial pentru tranziție (Renewable energy growth must accelerate to reach 2030 goal – IEA | Reuters). Totodată, se constată un interes sporit pentru adaptare: orașele își dezvoltă planuri de reziliență (ex. infrastructuri de protecție contra inundațiilor, sisteme de avertizare timpurie), iar la COP27 s-a creat un fond dedicat pagubelor și pierderilor cauzate de climă. Cu toate acestea, finanțarea adaptării rămâne cu mult sub necesar, estimările indicând că ar trebui să fie de 5–10 ori mai mare decât nivelurile actuale (Top Findings from the IPCC Climate Change Report 2023 | World Resources Institute) pentru a proteja comunitățile vulnerabile. În anii următori, subiecte ca migrația climatică (deja în creștere – aproape 32 de milioane de oameni strămutăți intern în 2022 din cauza dezastrelor naturale (The geopolitical future that has already happened | Ninety One | United States) (The geopolitical future that has already happened | Ninety One | United States)) și justiția climatică (sprijinul acordat țărilor sărace afectate) vor deveni tot mai pregnante pe agendele politice.
  • Tranziția energetică: Economia globală trece printr-o transformare energetică profundă, trecând de la combustibilii fosili către surse regenerabile și tehnologiile cu emisii reduse. Energiile regenerabile cunosc o expansiune masivă: se așteaptă ca, până la finalul deceniului, ponderea combinată a energiei eoliene și solare în producția de electricitate globală să se dubleze, de la ~15% astăzi la circa 30% în 2030 (Massive global growth of renewables to 2030 is set to match entire …). Capacitatea fotovoltaică și eoliană instalată crește exponențial pe toate continentele, susținută de scăderea costurilor tehnologice și de politicile guvernamentale (ținte de neutralitate climatică, subvenții verzi etc.). De exemplu, China a instalat un volum record de panouri solare și turbine eoliene în 2023, contribuind semnificativ la acest salt (Renewable energy growth must accelerate to reach 2030 goal – IEA | Reuters). Transportul electric devine normă: vânzările de vehicule electrice (EV) cresc anual, iar analiștii BloombergNEF preconizează că EV-urile ar putea reprezenta ~50% din vânzările globale de automobile noi până în 2030 (Bloomberg Predicts 50 Percent Global EV Sales by 2030). Această electrificare a transportului, alături de adopția în masă a pompelor de căldură și investițiile în eficiență energetică, sunt accelerate și de considerente geopolitice – criza energetică din 2022-2023 (cu prețuri ridicate la gaze și petrol) a impulsionat Europa, de exemplu, să își intensifice tranziția verde, reducând dependența de importurile de combustibili fosili (The geopolitical future that has already happened | Ninety One | United States). Cu toate acestea, provocările rămân: modernizarea rețelelor electrice pentru a integra sursele verzi, stocarea energiei (baterii, hidrogen verde) și asigurarea accesului la materiile prime critice (litiu, cobalt etc.) necesare pentru tehnologiile curate vor necesita eforturi coordonate în următorii ani.

Economie

  • Evoluția piețelor globale și creștere: Economia mondială va avea o creștere relativ modestă, dar stabilă în următorii ani. Fondul Monetar Internațional prognozează un ritm de creștere în jur de 3% pe an la nivel global – aproximativ 3,3% în 2025 și 2026, sub media istorică de 3,7% din perioada 2000-2019 (World Economic Outlook, October 2024: Policy Pivot, Rising Threats). Această performanță mediocră comparativ cu deceniile trecute reflectă efectele post-pandemie și incertitudinile geopolitice. În economiile avansate, creșterea este temperatã de politici monetare mai stricte și de populația îmbătrânită, în timp ce unele piețe emergente (în special în Asia) conduc la capitolul expansiune: Asia de Sud-Est și India beneficiază de investiții în producție și tehnologie (inclusiv un boom al cererii de semiconductori și electronice datorită investițiilor în AI) (World Economic Outlook, October 2024: Policy Pivot, Rising Threats). De altfel, India este pe cale să devină a treia cea mai mare economie a lumii până la sfârșitul acestui deceniu, depășind Japonia și Germania, susținută de un ritm robust de +6-7% anual (India to be world’s third-largest economy by 2030 -S&P Global Ratings | Reuters). Totuși, perspectivele nu sunt lipsite de riscuri: tensiunile comerciale (ex. decuplarea SUA-China în tehnologie), fragilitatea unor piețe emergente cu datorii mari și costurile economice ale dezastrelor climatice pot frâna creșterea. În scenariul de bază, peste 5 ani PIB-ul global va crește cu ~3,1% față de prezent – un rezultat sub așteptări, care reclamă reforme structurale pentru a impulsiona potențialul de creștere (World Economic Outlook, October 2024: Policy Pivot, Rising Threats).
  • Inflație și politici monetare: După episoadele inflaționiste puternice din 2021-2023 (când inflația a atins niveluri nemaiîntâlnite de decenii în multe țări, pe fondul redresării post-Covid și al șocurilor energetice), se prevede o domolire treptată a inflației globale în următorii ani. La nivel mondial, inflația generală este așteptată să coboare la ~4,2% în 2025 și spre ~3,5% în 2026, apropiindu-se de țintele băncilor centrale în economiile avansate (World Economic Outlook Update, January 2025: Global Growth: Divergent and Uncertain). Această tendință descendentă va permite probabil băncilor centrale majore (Fed, BCE etc.) să relaxeze treptat politicile monetare restrictive adoptate (dobânzi ridicate) – evitând însă o relaxare prematură care ar putea reînvia inflația. Cu toate că inflația scade, prețurile rămân mai ridicate decât înainte de pandemie, iar factorii structurali (deglobalizarea moderată, tranziția verde care scumpește temporar energia, creșterea salariilor în lipsa forței de muncă calificate) pot menține inflația de bază peste ținta de 2% în unele economii încă o vreme. În economiile emergente, inflația va converge mai lent spre ținte, din cauza vulnerabilităților valutare și șocurilor de ofertă persistente (World Economic Outlook Update, January 2025: Global Growth: Divergent and Uncertain). Per ansamblu, mesajul este de prudență: politicile economice trebuie să găsească echilibrul între combaterea inflației și susținerea creșterii, iar multe guverne, împovărate de datorii sporite în pandemie, vor avea spațiu fiscal limitat de manevră.
  • Digitalizarea economiei: Economia digitală va reprezenta un motor principal al creșterii și transformării structurilor economice în următorii 5 ani. Se estimează că economia digitală (incluzând cheltuielile în IT, comerțul online, comunicațiile digitale, serviciile bazate pe internet etc.) crește de 6-7 ori mai rapid decât economia tradițională și își va mări ponderea în PIB. Potrivit unei analize Forrester, valoarea activităților digitale ar putea atinge 16,5 trilioane $ până în 2028, reprezentând ~17% din PIB-ul global (față de ~15% în 2016) (The Global Digital Economy Will Reach $16.5 Trillion And Capture 17% Of Global GDP By 2028). Această expansiune este alimentată de mai mulți factori: explozia comerțului online (vânzările retail prin e-commerce cresc anual cu ~9% (The Global Digital Economy Will Reach $16.5 Trillion And Capture 17% Of Global GDP By 2028)), migrarea serviciilor financiare către fintech și plăți digitale, investițiile masive în infrastructuri cloud și centre de date, precum și exporturile de produse și servicii IT din țări precum India, China sau state din Europa de Est. În multe economii dezvoltate, sectorul tehnologic (software, telecom, servicii digitale) contribuie substanțial la creșterea productivității. Totodată, digitalizarea aduce eficiență și în industriile tradiționale (prin automatizare, analiza big data și AI integrat în procese). Până în 2025, experții estimează că digitalizarea ar putea ajunge să contribuie direct cu un sfert din PIB-ul global (Tech Champions: Economic Ignition – PwC Strategy), dacă tendința actuală se menține.

Societate

  • Schimbări demografice: Din punct de vedere demografic, următorii ani vor aduce contraste marcante între diferite regiuni ale globului. Populația mondială continuă să crească și este proiectată să atingă ~8,5 miliarde de locuitori în 2030 (These will be the world’s most populous countries by 2030 | World Economic Forum) (de la ~8 miliarde în 2022), însă creșterea este inegal distribuită: peste o treime din omenire va locui în India sau China la orizontul 2030 (These will be the world’s most populous countries by 2030 | World Economic Forum) (These will be the world’s most populous countries by 2030 | World Economic Forum), India devenind cea mai populată țară (1,515 mld. locuitori în 2030, depășind China al cărei număr de locuitori va începe să scadă ușor) (These will be the world’s most populous countries by 2030 | World Economic Forum). Opt țări – precum Nigeria, Etiopia, Pakistan, Tanzania – vor genera mai bine de jumătate din creșterea demografică până în 2050 (These will be the world’s most populous countries by 2030 | World Economic Forum), reflectând avântul Africii și Asiei de Sud. În schimb, multe societăți dezvoltate se confruntă cu îmbătrânirea populației și stagnare demografică. Până în 2030, la nivel global 1 din 6 persoane va avea 60+ ani (Ageing and health) (față de 1 din 11 în 2010), numărul celor peste 60 de ani crescând de la 1 miliard (în 2020) la 1,4 miliarde în 2030 (Ageing and health). Țări ca Japonia, Coreea de Sud și unele state europene vor avea proporții record de vârstnici, peste 30% din populație. Acest fenomen pune presiune pe sistemele de pensii și de sănătate și creează deficit de forță de muncă activă. Chiar și în China, fostă „fabrică a lumii”, populația în vârstă de muncă a intrat pe un trend descendent, ceea ce a determinat politici de stimulare a natalității și creșterea vârstei de pensionare. Migrația ar putea deveni o soluție pentru țările cu populație în scădere, deși rămâne un subiect sensibil social și politic.
  • Stil de viață și muncă: Viața cotidiană a oamenilor va continua să fie influențată de digitalizare și de efectele culturale ale pandemiei recente. Munca de la distanță (remote work) și modelele hibride de lucru (câteva zile de acasă, câteva de la birou) s-au stabilizat ca noua normalitate în multe sectoare. Pandemia a declanșat o adevărată revoluție în modul de lucru, iar studiile arată că telemunca poate crește productivitatea firmelor și satisfacția angajaților (Hybrid is the future of work | Stanford Institute for Economic Policy Research (SIEPR)). Chiar și după revenirea din lockdown-uri, sondajele indică că o parte semnificativă a angajaților preferă să lucreze de acasă cel puțin 2-3 zile pe săptămână, forțând companiile să adopte politici flexibile. Se estimează că ~35-40% din forța de muncă din economiile avansate va lucra remote parțial în continuare (Remote/Hybrid Work/In-Office Trends and Forecast). Acest lucru are implicații asupra dinamicii urbane – de exemplu, unele centre orașe au înregistrat scăderi ale traficului și reconfigurări ale spațiilor de birouri. Tendința de urbanizare totuși continuă global: ~60% din populația lumii va trăi în orașe până în 2030 ([PDF] Urbanization), crescând nevoia de orașe sustenabile și inteligente. În viața personală, penetrarea internetului și a smartphone-urilor face ca tot mai multe aspecte – de la cumpărături și plăți la educație și consultații medicale – să fie accesibile online. Generația tânără adoptă rapid noile platforme digitale, în timp ce generațiile mai în vârstă încearcă să țină pasul, ceea ce necesită eforturi de incluziune digitală. În același timp, există o conștientizare tot mai mare a importanței sănătății mintale și a echilibrului viață-muncă – mulți oameni valorifică flexibilitatea dobândită și pun accent pe calitatea vieții, determinând angajatorii și guvernele să acorde atenție acestor aspecte (ex. programe de lucru mai scurte, acces la terapie, concedii parentale mai lungi). Per ansamblu, societatea de la jumătatea deceniului va fi una mai conectată digital, mai flexibilă în obiceiurile de muncă, însă provocată să mențină coeziunea comunitară și bunăstarea indivizilor într-o lume aflată într-o schimbare rapidă.
  • Impactul social al tehnologiilor emergente: Progresul tehnologic rapid aduce atât beneficii, cât și îngrijorări sociale. Automatizarea și inteligența artificială pot crește productivitatea și pot prelua sarcinile periculoase sau monotone, însă creează temeri privind șomajul tehnologic. Experții anticipează creșterea șomajului în joburile de rutină pe măsură ce roboții și AI preiau activități precum condusul vehiculelor sau servirea rapidă a hranei (3. Improvements ahead: How humans and AI might evolve together in the next decade | Pew Research Center). Deja în numeroase industrii se observă o înlocuire treptată a forței de muncă umane în roluri repetitive (de la operatori pe linia de asamblare la casieri, secretare sau curieri) cu sisteme automatizate. Totuși, tehnologia creează și locuri de muncă noi – în IT, analiza datelor, mentenanța roboților, joburi care nici nu existau acum un deceniu. Provocarea pentru societate este recalificarea și perfecționarea (reskilling/upskilling) forței de muncă: conform WEF, 85% dintre angajatori intenționează să își instruiască angajații cu noi competențe până în 2030, tocmai pentru a ține pasul cu transformările tehnologice (World Economic Forum: 78M net new jobs to be created worldwide by 2030). Guvernele sunt presate să adapteze sistemele de educație pentru a pregăti tinerii pentru meseriile viitorului (axate pe STEM, creativitate, gândire critică) și să consolideze plasele de siguranță socială pentru cei afectați de tranziții. Etica tehnologiei va fi un subiect central: pe măsură ce AI-ul devine tot mai autonom (ex. algoritmi decizionali în justiție sau sănătate) și că volume uriașe de date personale sunt colectate, apar dezbateri privind confidențialitatea datelor, supravegherea digitală și folosirea responsabilă a AI. De asemenea, răspândirea dezinformării online și a conținutului extremist rămâne o preocupare majoră care va necesita soluții (colaborare între guverne și companiile tech pentru moderarea conținutului și creșterea educației media a populației). De asemenea, echitatea va fi o problemă importantă – există riscul ca beneficiile inovației să fie concentrate doar în rândul anumitor grupuri sau țări, lăsând în urmă comunitățile sărace (așa-numita “digital divide”).

Concluzie: Per ansamblu, perioada următoare de cinci ani va fi marcată de schimbări accelerate și interconectate. Tehnologia va continua să redefinească modul în care trăim și lucrăm, oferind soluții inovatoare dar necesitând atenție la impactul social. Geopolitic, lumea va trebui să navigheze într-un peisaj mai multipolar și imprevizibil, unde cooperarea internațională va fi crucială pentru gestionarea provocărilor globale. Clima va rămâne o urgență omniprezentă, forțând tranziții economice și comportamentale spre sustenabilitate. Între timp, economia globală va avansa moderat, sprijinită de digitalizare, iar societatea va trebui să se adapteze – fie că vorbim de îmbătrânirea populației, de noile modele de lucru sau de conviețuirea cu inteligențe artificiale. Provocarea majoră va fi ca omenirea să valorifice oportunitățile acestor tendințe (prosperitate tehnologică, energie verde, noi piețe emergente) reducând totodată riscurile (conflicte, dezastre climatice, excluziune socială), astfel încât viitorul pe termen mediu să fie unul sustenabil, pașnic și incluziv pentru toți.

Referințe:

  1. Pew Research Center – Improvements ahead: How humans and AI might evolve together in the next decade (3. Improvements ahead: How humans and AI might evolve together in the next decade | Pew Research Center) (3. Improvements ahead: How humans and AI might evolve together in the next decade | Pew Research Center)
  2. International Federation of Robotics – Top 5 Global Robotics Trends 2025 (TOP 5 Global Robotics Trends 2025 – International Federation of Robotics) (TOP 5 Global Robotics Trends 2025 – International Federation of Robotics); World Robotics 2024 Report (Record of 4 Million Robots in Factories Worldwide – International Federation of Robotics)
  3. DNI (National Intelligence Council) – Global Trends 2040: The Future of Biotech (Deeper Dive) (Office of the Director of National Intelligence – Global Trends)
  4. U.S. FDA – Press Release (Dec 8, 2023): First CRISPR-based Gene Therapy approved for Sickle Cell Disease (Casgevy) (FDA Approves First Gene Therapies to Treat Patients with Sickle Cell Disease | FDA)
  5. NinetyOne Macro Research – The geopolitical future that has already happened (The geopolitical future that has already happened | Ninety One | United States) (The geopolitical future that has already happened | Ninety One | United States)
  6. WEF / Anadolu Agency – Future of Jobs Report 2025 Highlights (World Economic Forum: 78M net new jobs to be created worldwide by 2030) (World Economic Forum: 78M net new jobs to be created worldwide by 2030)
  7. World Economic Forum – BRICS expansion 2024 (BRICS: Here’s what to know about the international bloc | World Economic Forum)
  8. World Meteorological Organization – Climate Update (May 2022) (WMO update: 50:50 chance of global temperature temporarily reaching 1.5°C threshold in next five years); WMO Provisional Climate Report 2023 (Climate change indicators reached record levels in 2023: WMO)
  9. Reuters – COP28: Global renewable capacity outlook (IEA) (Renewable energy growth must accelerate to reach 2030 goal – IEA | Reuters) (Renewable energy growth must accelerate to reach 2030 goal – IEA | Reuters)
  10. International Energy Agency (IEA) – Renewables 2024 Outlook (Massive global growth of renewables to 2030 is set to match entire …); BloombergNEF – Electric Vehicle Outlook 2024 (Bloomberg Predicts 50 Percent Global EV Sales by 2030)
  11. IMF – World Economic Outlook Oct 2024 (World Economic Outlook, October 2024: Policy Pivot, Rising Threats); WEO Update Jan 2025 (World Economic Outlook Update, January 2025: Global Growth: Divergent and Uncertain)
  12. Forrester – Global Digital Economy Forecast 2023-2028 (The Global Digital Economy Will Reach $16.5 Trillion And Capture 17% Of Global GDP By 2028)
  13. WEF – World Population Prospects 2030 (via WEF) (These will be the world’s most populous countries by 2030 | World Economic Forum) (These will be the world’s most populous countries by 2030 | World Economic Forum); WHO – Ageing and health Fact Sheet (Ageing and health)
  14. Stanford University (SIEPR) – The future of remote work (2022 study)

Lasă un comentariu